Articulatia gleznei denumire, Anatomia piciorului

Articulația talocrurală

Articulația gleznei este o structură foarte stabilă, cunoscută sub numele de morteză, care permite mobilitatea piciorului în sus și în jos. Partea din spate a piciorului este alcătuită de Talus și Calcaneu. Talusul se articulează cu Calcaneul prin articulația subtalară, care permite piciorului să se balanseze dintr-o parte în alta.

Mai multe pungi sinoviale sunt implicate în construcția articulației genunchiului. Articulația genunchiului este una dintre cele mai mari, mai complexe și superficiale articulații ale oaselor din corpul uman. În fiecare zi, genunchiul rezistă la sarcini enorme, de aceea este destul de vulnerabil la o varietate de procese patologice.

Partea mijlocie a piciorului este alcătuită dintr-un grup de 5 oase: Navicularul, Cuboidul si 3 oase cuneiforme, numite oasele tarsiene anterioare. Oasele tarsiene posterioare Astragalul si Calcaneulformeaza cu oasele Navicular si Cuboid articulația mediotarsiană numită și articulatia Chopart.

Cele 5 oase tarsiene anterioare se articulează între ele formând 5 articulații intertarsiene. Când mușchii gambei și piciorului produc răsucirea piciorului într-o anumită direcție, aceste articulații se blochează și formează o structură foarte rigidă.

lectie glezna 13 - atfl, fc, navicular accesor

Când sunt răsucite în direcția opusă, acestea se relaxează și permit piciorului să se conformeze cu orice suprafață cu care vine în contact. Oasele tarsiene vin în contact cu cele 5 oase lungi ale piciorului numite oase metatarsiene, formând articulația tarso-metatarsiană articulația Lisfranc. La nivelul acestei articulații nu se produc prea multe mișcări.

Oase ale extremităților inferioare

Picioarele se termină cu oasele degetelor, numite falange. Fiecare deget este alcătuit din 3 falange: proximală, medie și distală, cu excepția degetului mare, care este alcătuit doar din 2 falange: proximală si distală.

Articulațiile dintre oasele metatarsiene și falangele proximale se numesc articulații metatarsofalangiene. Între falangele degetelor de la picioare se află articulațiile interfalangiene. Oasele metatarsiene împreună cu falangele formează antepiciorul, iar mobilitatea articulațiilor de la acest nivel joacă un rol foarte important pentru deplasare.

Ce este glezna?

Degetul mare, adică Halucele, joacă cel mai important rol la mers, iar prima articulatia gleznei denumire metatarsofalangiană este o zonă comună pentru problemele de la nivelul piciorului. Ligamentele și tendoanele Ligamentele sunt fascicole de fibre conjuncteve puțin elastice și foarte rezistente.

Ele leagă oasele dintr-o articulație. Tendoanele se aseamănă ca structură articulatia gleznei denumire ligamentele și au rolul de a atașa mușchii pe oase.

Introducere

Tendonul Ahilean este cel mai mare și cel mai important tendon pentru mers, alergare și sărituri. Acesta atașează mușchiul triceps sural de osul călcâiului, pentru a permite ridicarea pe degetele de la picioare.

Tendonul m. Acest tendon asigură susținerea bolții plantare și permite întoarcerea piciorul spre interior.

Pe degetele de la picioare se atașează tendoane care îndoaie degetele în jos sau le îndreaptă. Ligamentele piciorului sunt mici și alcătuiesc capsula articulară din jurul fiecărei articulații a piciorului. Întreaga structură arhitecturală a piciorului este susținută pe fața plantară prin intermediul a 2 formațiuni fibroase complexe: aponevroza plantară superficială și aponevroza plantară profundă.

Aponevroza plantară superficială este cea mai importantă contribuind la menținerea bolții plantare în poziție ortostatică. Mușchii piciorului Asupra piciorului intervin toți mușchii gambei plus alți 20 de mușchi proprii piciorului.

Cea mai mare parte a mișcărilor piciorului este realizată de mușchii gambei, tendoanele cărora se atașează pe diferite oase de la nivelul piciorului. Contracția acestor mușchi permite mobilizarea picioarelor pentru staționare, mers, alert și sărituri.

Articulatia gleznei

Mușchi proprii ai piciorului se dispun pe 4 regiuni distincte: una dorsală și 3 plantare. Mușchii plantari acționează în principal ca un grup în timpul fazei de sprijin, susținând arcurile piciorului.

• Fata piciorului care poate fi vazuta de persoana ce sta in picioare, se numeste fata dorsala a piciorului.
• Articulația talocrurală - Wikipedia
• Ligamentul colateral al tratamentului articulației genunchiului
• Glezna Ce este glezna?
• Inflamația articulațiilor mici ale piciorului
• Dureri articulare cu tratament cu reumatism
• Articulatia gleznei - Accidentări
• Injecțiile ajută la durerile articulare

Ei rezistă la forțe care tind să reducă arcul longitudinal în timp ce greutatea este primită de călcâi și este apoi transferată la baza metatarsienelor și a halucelui. Mușchii devin mai activi în faza finală a mișcării pentru a stabiliza piciorul în vederea propulsiei desprinderii.

În același timp, ei sunt capabili să perfecționeze eforturile mușchilor lungi, producând supinația și pronația necesară platformei piciorului de articulatia gleznei denumire se acomoda cu terenul denivelat.

Mecanismul articulației gleznei

Inervația piciorului Inervația piciorului este asigurată de: Medial — de nervul sural, care se prelungește distal până la capul osului metatarsian I. Superior — de nervii peronieri superficial și profund. Inferior articulatia gleznei denumire de nervii plantari medial și lateral; marginea comună a distribuției lor se extinde de-a lungul metatarsianului sau degetului IV. Articulatia gleznei denumire — de nervul sural, care inervează și o parte din călcâi.

1. Articulația gleznei: structură și mecanisme de bază de lucru - Artrită June
2. Forum tratamentul durerii cotului
3. Articulația gleznei este una dintre cele mai vulnerabile.

Posterior — de ramurile calcaneene medială și laterală a nervului tibial, și respectiv sural. Vascularizația piciorului Arterele piciorului sunt ramuri terminale ale arterelor tibiale anterioară și posterioară și sunt reprezentate de artera dorsală a piciorului și arterele plantare.

Ce funcție are glezna?

La nivelul piciorului există vene superficiale și profunde. Venele profunde sunt grupate în perechi de vene anastomozate între ele. Venele superficiale sunt subcutanate. Drenajul venos al piciorului are loc predominant către venele superficiale principale. Vasele limfatice ale piciorului au originea în plexurile subcutanate.

Vasele colectoare sunt formate din vase limfatice superficiale și profunde care însoțesc venele superficiale și principalele mănunchiuri vasculare.